LIRE EN FÊTE 2016

Elevii Scolii Gimnaziale " G. E. Palade" Ploiesti au participat la Concursul de lectură si recitări "Lire en fête 2016", alaturi de doamnele profesoare Stan Cristina si Mihai Ramona Daniela. Costumati in personaje precum vrajitoare, pasari sau zana toamna, cei mici -din clasele a V-a, dar si cei mari- din clasa a VIII-a, au sarbatorit altfel Halloween-ul, aducand astfel un omagiu lecturii si limbii franceze. Evenimentul a avut loc sâmbata 29 octombrie 2016, ora 9.30 la Colegiul National "Nichita Stanescu" Ploiesti si s-a desfasurat cu sprijinul Aliantei Franceze Ploiesti.

LIRE EN FÊTE

          Elevii Scolii Gimnaziale G.E. PALADE  PLOIESTI, coordonati de profesoarele  de limba francezã Stan Cristina si Deaconu Raluca, au participat  la  Concursul judetean  LIRE EN FÊTE 2015,   manifestare   care reînvie bucuria de a descoperi, de a împãrtãşi plãcerea de a citi sau a recita in limba francezã. 

          De asemenea, un grup de elev  din clasele a VII-a C si a VIII- a C au luat parte la Lectura colectivã,  prilej de celebrare a cãrţii, lecturii şi creaţiei literare, destinatã sã atragã publicul cãtre plãcerea de a citi şi sã ofere tinerilor posibilitatea de a descoperi limba şi cultura francezã.  

Rezultatele  ELEVILOR PARTICIPANTI  la Concursul judetean  LIRE EN FÊTE 2015

Nr. crt	Numele si prenumele elevului	Sectiunea	Clasa	Rezultatul obtinut	PROF INDRUMATOR
1.	DUMITRU RALUCA GEORGIANA	Recitări	A V-A	II	Deaconu Raluca
2.	DRAGOMIR IOANA TEODORA	Recitări	A V-A	II	Deaconu Raluca
3.	RADU  STEFAN  DANIEL	Recitări	A V-A	I	Deaconu Raluca
4.	STEFAN DRAGOS GABRIEL	Recitări	A V-A	II	Deaconu Raluca
5.	SARIN MADALINA	Recitări	A VI-A	II	Deaconu Raluca
6.	TUDOR DELIA	Recitări	A VI-A	I	Deaconu Raluca
7.	CROITORU MARA	Recitări	A VI-A	II	Deaconu Raluca
8.	STRACNA DARIAN STEFAN	Recitări	A VI-A	M	Deaconu Raluca
9.	CRISTOLOVEANU MIHAI FABIAN	Recitări	A VI-A	M	Deaconu Raluca
10	BOGZA CRISTIANA LORENA	Recitări	A VIII-A	II	Stan Cristina
11	COCIU ROXANA	Recitări	A VIII-A	II	Stan Cristina
12	ION ALINA GABRIELA	Recitări	A VIII-A	II	Stan Cristina
13	BANICA COSTIN LIVIU	Recitări	A VIII-A	I	Stan Cristina

  

Proiecte internationale derulate de clasa a IV-a D

1. When legends become comics…
Partenerii de proiect sunt:
- Cédric DUPERROY – Ecole de Saint-Privé, Saint-Privé, FRANŢA
- Martyna Pyclik – Zespół Szkolno-Przedszkolny w Orzechu, Orzech, POLONIA

       Proiectul are drept scop cunoasterea unor legende din tarile partenere si creearea unor benzi desenate cu acestea. In final una din legendele prezentate in proiect va fi dramatizata, filmata si postata pe site-ul proiectului alaturi de celelalte activitati derulate.

2. Symmetry around us
Partenerii de proiect sunt:
– Marzena Kaszyńska – Szkoła Podstawowa Nr 2 im. “Polskich Olimpijczyków” , Brodnica, POLONIA
– Pavel Vrtěl – Základní škola a mateřská škola Sivice, Sivice, CEHIA
– Domenico Gaeta - ITIS “Giovanni XXIII”, Roma (RM), ITALIA
- Ineta Bērziņa – Siguldas pilsētas vidusskola, Sigulda, LETONIA
- Martina Kupilíková – Základní škola a Mateřská škola Město Touškov, Město Touškov, CEHIA
- Tamara Vidović - Osnovna škola Strahoninec, Strahoninec, Čakovec, CROAŢIA
- Özden ÖRÜN – Bor Toki Anadolu Lisesi, Nigde, TURCIA

         In acest proiect, scolile participante vor realiza lapbook-uri  cu simetria in matematica, in arta, in natura, in arhitectura, in obiectele din jurul nostru, in cantece. Cu ocazia sarbatorilor de iarna s-au trimis postcard-uri intre aceste scoli.

Toate activitatile derulate in cadrul acestor proiecte se regasesc pe site-urile proiectelor sau pe blogul clasei a IV-a D.
coordonator prof. inv. primar Gheorghe Diana

Cărţi, vitrine, fotografii...

                                       Nişka Stavri

„Scrie ca să nu pierzi florile gândului tău pe care, altfel le ia vîntul.”

Nicolae Iorga

            Picături reci cad din bolta vânătă a cerului morocănos stropind aleile pavate străjuite de-o parte şi de cealaltă de clădiri ancestrale construite în stil parizian. Pomii erau umezi, şoseaua pustie, parcurile inerte.  Doar şuieratul vechi şi monoton al tramvaielor de pe bulevard se mai auzea din când în când ca după aceea să se înece şi el în depărtări.

Ploieştiul îmi păru încă din copilărie o imensa operă de artă: străduţele discrete ce se pierd printre clădirile falnice, parcurile molcome cu statuile lor atât de delicat sculptate, ţipătul tramvaielor de pe bulevard... totul pare desprins dintr-un Paris de secol XIX. Sau, cel puţin, la acest lucru mă gândeam în timp ce mă plimbam prin pitorescul parc central presărat cu panseluţe, admirînd picturile stilizate ce-l înfăţişau pe delicatul, regretatul Nichita Stănescu, în cinstea căruia se desfaşura festivalul de poezie ce-i purta numele.

            Mă plimbam prin parc cu paşi rari, chiar enervant de rari. Mergeam agale  privind din depărtari aglomeraţia din jurul foişoarelor cu cărţi. Nu îmi doream să mă amestec prin mulţime, preferam să rămân statornică, însă ceva mă îndemna să mă apropii. Aş fi rămas o veşnicie in acel parc să fac piruete în ploaia  ce devenise în timp călduroasă si primăvăratecă. Admiram grupurile de liceeni şi studenţi romantici ce mă înconjurau, făcându-mă să mă simt ca un străin printre străini. Prin fumul de ţigară, prin parfumurile tari ale florilor, printre cărţi se pogorau păreri dintr-un Heidelberg ce învia.  Acel Heildelberg era părculeţul în care cu fiecare pas pe care-l făceam mă simţeam împlinită, simţeam cum reculegerile, una câte una, îmi ajungeau în suflet acoperindu-mi o rană sângerândă. Ploaia nu mă întrista niciodată; ploaia mă mângâia, mă consola, mă inspira. Toată atmosfera din parc se împletea armonios cu cîntecele patriotice ale fanfarei militare. Oamenii erau frumoşi, mai frumoşi cum niciodată nu-i văzusem până atunci. Păreau nişte artişti cum numai prin cărţi citisem.

[...]

            Încă de la intrarea în galeria de artă, mă izbi o căldură intensă si molcomă. De pretutindeni, mă întâmpinau glasuri tinere, miresme de veşminte feminine şi fum înecăcios de ţigară. Am putut desluşi de la distanţă o voce puternică si melodioasă ce stăpânea mulţimea. M-am făcut nevăzută prin mulţime găsind după ceva timp un loc în faţă. M-am rezemat de zidul alb ascultînd glasul domnului Cărtărescu ce curgea domol.

[...]

            Discursul său mă emoţiona, m-a făcut chiar să-mi înţeleg pentru prima oară toate bucuriile, tristeţile, toată munca mea, toate dorurile mele. Toate visele mele ce fuseseră înecate de nopţile tulburate de proiecte şcolare, de obsesiile mele cerebrale, de şcoală înseşi, începeau să prindă viaţă. Le auzeam cântând, simţeam cum îmi mistuiau sufletul. Am simţit pentru prima oară , de când mă lăsasem de scris, că demiurgul din mine era încă dator să însufleţească lumea literar. Faptul că îl întâlneam pe Mircea Cărtărescu, că stăteam faţă-n faţă cu el, nu era întâmplător. Era un semn: trebuia să-mi refac activitatea literară, trebuia să continui să scriu, indiferent de ce s-ar fi întâmplat. Folosisem mult timp scrisul ca unic mijloc de exprimare a ideilor într-o societate în care mi se impune cenzura minţii, însă a trebuit să renunt la ceea ce iubeam mai mult doar pentru a duce la capăt misiunea de elev „silitor”.”Muream” cîte puţin în fiecare zi, zbătându-mă între ceea ce eram şi ceea ce-mi doream să fiu. Nu ştiam cu ce să-mi umplu acel gol din suflet lăsat de faptul că nu mai scriam, nu ştiam cui să mă destăinui. Mergeam înainte, însă era nespus de greu să mă uit înapoi.

Toate aceste lucruri mi se invălmăşeau în minte în timp ce ascultam discursul scriitorului. Era timpul să mă ridic si să-mi urmez visele, să străbat drumul iubirii şi durerii, aşa cum scrisesem în „Un sublim poem interminabil” care, din păcate, nu-mi adusese faima mult râvnită.

Acest moment era unul cu totul şi cu totul special, era un prilej de cunoaştere si de meditaţie. Niciodată nu fusesem atât de lucidă ca atunci. Ştiam prea bine ce aveam de făcut: trebuia să scriu şi iar să scriu.

[...]

            Am sărit peste măsuţa scundă cu cărţi ce-mi stătea înainte. Ajunsesem chiar printre primii, reuşind în acest fel să smulg un autograf. Îmi doream să mai rămân ceva timp, poate aş fi avut prilejul să vorbesc mult mai multe cu d-l Cărtărescu. Însă tata mă aştepta afară şi a trebuit să mă grăbesc. Am plecat strecurându-mă printre oameni, cerându-mi scuze fierbinţi din orice. Eram nestatornică, aveam tendinţa de a mă opri şi de a privi înapoi. În cele din urmă am ieşit din galeria de artă cu un regret profund ce-mi muşca sălbatic din suflet. Odată ce l-am văzut pe tata aşteptându-mă, mi-am dat seama că mă reîntorsesem la banalul cotidian. De data aceasta oamenii mi-au părut mai reci ca niciodată. Erau străini si semănau mai toţi între ei.

            Peste ceva timp eram deja la şcoală. Acelaşi loc cu aceleaşi feţe reci... În sufletul meu simţăminte de romantism, tragic şi grotesc se amestecau, dându-mi gândul să plec undeva, departe, într-un loc străin în care să fiu liberă, iubită si respectată. Gândurile mă munceau în taină în timp ce stăteam în bancă, reflectând cu mâinile la tâmple.”Scrie, ca nu cumva vîntul să-ţi  ia florile gândului...”, îmi repeta conştiinţa insistent. Aş fi scris, dar nu îmi doream să mă destăinui colegilor care s-ar fi adunat în jurul meu, ca în final să mă ridiculizeze.

            După această experienţă, îmi dădusem seama că trebuia să dau aripi viselor, să nu le permit acelora care se consideră „regi” şi „regine” să-mi orbeasca ochii şi să-mi ucidă dorinţele. Mircea Cărtărescu mi-a spus să-mi urmez inima, căci altfel aveam să pierd totul; trebuia să-mi protejez talentul ca să nu-l pierd. Încă regret că n-am putut vorbi mai deschis cu el. Dar...cred că o să ne vedem curând.

Cojocaru Bianca

clasa a VIII-a D

Cartea în imagini și cuvinte

         Activitatea s-a desfășurat cu ocazia ”Zilelor bibliotecii școlare”, în biblioteca școlii, și face parte din activitățile lunii octombrie.

          Elevii claselor gimnaziale, îndrumați de doamnele profesoare din Catedra de limba română, au realizat cărți, pliante, afișe, etc, toate având ca temă centralizatoare cartea.

         Scopul activității este de a implica elevii în acțiuni care să le trezească interesul pentru lectură, de a realiza lucrări cu spirit estetic și original, de a crea respectul față de carte și de a promova dialogul și comunicarea între elevi, profesori și bibliotecarul școlii.